Ascultă ZdG

Епизоди

• 
  Gaz și căldură mai scumpe | Trei regiuni, în locul celor 32 de raioane | Criza de pe Nistru | Drone 03.10.2026 23мин

  Gazele naturale și energia termică s-au scumpit din nou. Cât vom scoate din buzunare în sezonul rece, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Mai vorbim despre dispariția raioanelor și vă oferim detalii despre cele două drone care au explodat la Orhei și Anenii Noi.
• 
  De ce plătim scump pentru gaze? Componența tarifului. Sunt justificate salariile mari la Energocom? 02.10.2026 1ч 6мин

  Eugeniu Buzatu, directorul general al Energocom, explică în cadrul Podcast ZdCe motivele care au stat la baza solicitării de majorare a tarifului la gazele naturale, care a crescut de două ori în decurs de o lună. Buzatu argumentează că Energocom cumpără gaze pe piața liberă europeană, la prețuri indexate la bursa din Olanda (TTF), care s-au majorat semnificativ în ultima perioadă. Buzatu a argumentat Energocom urmărește estimările privind prețurile la gazele naturale făcute de reviste de specialiate, care arătau că tendința era de diminuare, nu de creștere. Directorul Energocom răspunde la întrebarea de ce nu poate fi semnat un contract cu prețuri fixate, care este structura actuală a tarifului, de la ce companii au fost achiziționate gazele și dacă există riscul unei noi majorări până la finalul anului. Referitor la declarația prim-ministrului Vasile Tofan despre intenția de a fi identificate contracte de furnizare a gazelor pe termen lung cu furnizori din țări precum Qatar, Azerbaidjan și Turkmenistan, directorul Energocom a spus că au existat discuții anterioare cu una din aceste țări pentru un eventual parteneriat, dar a subliniat că asemenea contracte, „în 99 la sută din cazuri, vor fi indexate la acea bursă din Olanda. Acum, pe piețe, contract de livrări de gaze la prețuri fixe nu beneficiază practic nicio țară”. Totodată achizițiile de gaze nu vor putea fi făcute din creditul de la BERD din care cumpără acum gaze Energocom, a mai spus Eugeniu Buzatu.Întrebat dacă salariile și stimulentele financiare mari de la Energocom sunt justificate, Eugeniu Buzatu a răspuns: „Da, eu consider că sunt justificate”. El mai explică de ce Energocom a achiziționat Valori Mobiliare de Stat (VMS), din ce resurse și dacă banii ar fi putut fi utilizați pentru a preveni majorarea tarifului pentru consumatorii finali, și de ce compania a decis să renunțe la sediul aflat în proprietatea unei companii controlate de Arcadie Topalo, afaceristul care figurează într-un dosar penal pentru spălare de bani și evaziune fiscală, care a fost condamnat anterior pentru infracțiuni similare, abia după publicarea unei investigații a Ziarului de Gardă.
• 
  Dincolo de note și examene: cum se face educație în prima școală acreditată COBIS din R. Moldova 01.10.2026 31мин

  Ce înseamnă, în practică, educație la standarde internaționale făcută în R. Moldova și ce poate prelua sistemul educațional moldovenesc dintr-un asemenea model?În acest interviu discutăm cu Inga Chiosa, directoare adjunctă a Școlii Internaționale Heritage din Chișinău, despre acreditarea COBIS, standardele internaționale de educație și modelul care combină curriculumul național cu programe internaționale.Vorbim despre Cambridge International A Level, recunoașterea calificărilor și accesul la universități din Moldova și din străinătate, dar și despre posibilitatea elevilor de a-și construi un traseu academic în funcție de interesele și planurile lor profesionale.Vorbim și despre bursele care pot acoperi până la 100% din taxa de școlarizare, consilierea pentru admiterea la universitate, rolul profesorilor într-o comunitate educațională internațională și despre lucrurile importante din viața unei școli care nu pot fi măsurate doar prin note și examene.Mai aflăm ce ar putea prelua școlile din R. Moldova din modelul Heritage și ce poate învăța, la rândul său, o școală internațională precum e Heritage de la sistemul și realitățile locale.
• 
  Stare de urgență | Gaz și căldură mai scumpe? | Explozii în nordul țării | Negocieri 1+1 la Tiraspol 27.09.2026 21мин

  De astăzi, R. Moldova se află în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. Cum argumentează autoritățile această măsură și de ce urmează să crească tarifele la gazele naturale și energia termică, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vorbim despre noile incidente cu drone și exploziile din nordul țării, precum și despre rezultatele unor discuții în formatul „1+1” de la Tiraspol.
• 
  Prețurile la produsele energetice și cum le facem față. Podcast ZdCe 25.09.2026 50мин

  Sergiu Tofilat, expert în domeniul energetic în cadrul Comunității Watchdog, este invitatul Podcast ZdCe. Sergiu Tofilat a explicat situația actuală a prețurilor la gaze și energia electrică, precum și impactul conflictului din Golful Persic asupra prețurilor la gaze. De asemenea, s-a referit la strategia de achiziție a gazelor a autorităților din R. Moldova și necesitatea unei abordări mai complexe, inclusiv utilizarea derivativelor financiare. Sergiu Tofilat a subliniat necesitatea elaborării unei strategii de achiziție a gazelor pe termen lung. Referitor la declarațiile unor politicieni care cer să fie achiziționate gaze naturale din Federația Rusă, invitatul Podcast ZdCe consideră că acestea sunt populiste și nerealizabile. În ceea ce privește energia electrică, Sergiu Tofilat a subliniat importanța interconexiunilor și a producerii locale de energie. El a criticat promisiunile generoase ale guvernanților referitoare la liniile electrice ce urmează a fi date în exploatare sau construite, care nu s-au îndeplinit până în prezent. Acesta a subliniat, de asemenea, necesitatea investițiilor în stocarea energiei și a eficienței energetice, făcând referire la sistemul de încălzire centralizat din Chișinău, care utilizează o tehnologie depășită și ineficientă.NOTĂ: Podcastul a fost înregistrat pe data de 15 septembrie 2026, înainte să fie votată introducerea Stării de urgență în sectorul energetic și hidrologic și înainte de solicitarea Energocom de majorare a tarifului la gazele naturale, depusă la ANRE.
• 
  Ce facem cu dronele rusești? Secretarul de stat al Ministerului Apărării, la Detectorul de Falsuri 24.09.2026 1ч 8мин

  La „Detectorul de falsuri” discutăm cu Ghenadie Cojocaru, secretar de stat în domeniul politicii de apărare, despre dronele care ajung tot mai frecvent în spațiul aerian al R. Moldova și despre capacitatea țării de a le detecta și neutraliza.De ce nu sunt doborâte dronele care traversează teritoriul R. Moldova? Avem cu ce să le neutralizăm și cine decide când trebuie intervenit? Cum a putut o dronă să ajungă până la Colonița, la câțiva kilometri de Chișinău, fără să fie detectată? Și cât de real este riscul ca un asemenea incident să provoace victime?Discutăm și despre suspiciunea Ministerului Apărării că unele dintre dronele care traversează țara ar putea testa capacitatea noastră de apărare – dacă sunt detectate și interceptate, ce echipamente sunt folosite și unde sunt amplasate echipele responsabile. Vorbim despre sistemele de apărare de care dispune în prezent R. Moldova, limitele acestora, dar și despre cooperarea cu Ucraina, România și UE.
• 
  „Ministerul Adevărului”, „fețe decente”, TikTok și drone | Liliana Vițu, la Detectorul de Falsuri 23.09.2026 53мин

  La „Detectorul de Falsuri” discutăm cu Liliana Vițu, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării, despre narațiunile și falsurile apărute în jurul ghidului pentru profesori privind integrarea valorilor naționale în școală, dar și despre schimbarea tacticilor de ingerință informațională atribuite Federației Ruse. Pornim de la mesajele potrivit cărora ghidul ar urmări „îndoctrinarea” elevilor, ar transforma discursurile președintei Maia Sandu într-un „adevăr oficial” și ar confirma transformarea Centrului într-un așa-numit „Minister al Adevărului”. În cadrul discuției, explicăm ce conține, de fapt, ghidul, cine l-a elaborat, cui îi este destinat și dacă este sau nu obligatoriu. Totodată, discutăm despre noile tactici de influență pe care Rusia le-ar putea utiliza în R. Moldova – de la boți, manipularea algoritmilor și conținutul generat cu ajutorul inteligenței artificiale până la rețele de influenceri și micro-influenceri. Liliana Vițu explică de ce, în opinia sa, în viitor ar putea fi promovate persoane cu un profil aparent proeuropean, studii occidentale și un discurs adaptat limbajului UE, dar și cum o persoană puțin cunoscută poate fi propulsată rapid prin TikTok și amplificare artificială.Vorbim și despre incidentele tot mai frecvente cu drone rusești și despre dilema autorităților: cum pregătești populația pentru eventuale situații de criză fără să creezi panică.
• 
  Mesaj de la Bruxelles pentru Moldova | Protest organizat la Tighina | 4 mii de lei pentru profesori 19.09.2026 19мин

  Președinta Comisiei Europene a transmis un semnal puternic de susținere pentru R. Moldova și Ucraina. Detalii, în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi, vorbim despre reacția autorităților de la Chișinău la protestele organizate la Tighina și vă spunem ce pedeapsă riscă fostul premier Iurie Leancă în dosarul concesionării Aeroportului Internațional „Eugen Doga” din Chișinău.
• 
  De ce nu e expulzat ambasadorul rus? În UE-da, în NATO-nu. Relația cu vecinii, SUA, Israel și China 18.09.2026 1ч 23мин

  „Ne așteaptă o iarnă complicată”, iar războiul din Ucraina „ia acum o întorsătură mai accelerată”, a declarat Mihai Popșoi, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe, invitat în cadrul Podcast ZdCe, în contextul în care tot mai multe drone rusești survolează sau chiar explodează pe teritoriul R. Moldova. „Escaladarea este în văzut tuturor și, așa cum spun toți experții, o spun și partenerii noștri de la Kiev, ne așteaptă o iarnă complicată și intensitatea acestor lupte, intensitatea atacurilor, inclusiv în regiunea frontierei noastre, duce la creșterea numărului de incidente, inclusiv pe teritoriul nostru”, a subliniat ministrul. Întrebat de ce nu este expulzat ambasadorul trimis de Rusia în R. Moldova, după ce au fost convocat de nenumărate ori la Ministerul Afacerilor Externe ca urmare a incidentelor cu risc de securitate ce au implicat drone rusești, Popșoi a răspuns: „Ce s-ar fi îmbunătățit în mod calitativ? Ce beneficii ar fi avut cetățeanul de rând din Republica Moldova?”.Potrivit lui, în acest caz ar apărea „riscul de a ne ciocni cu măsuri mult mai dure, pe care nu le putem prevedea. Atunci când avem de-a face cu un actor imprevizibil, un actor care a demonstrat că nu are limite morale în relație cu alți actori internaționali și vedem carnagiu care se întâmplă în Ucraina, trebuie să avem o abordare precaută”. Mihai Popșoi răspunde și la întrebări despre acordarea de pașapoarte rusești în regiunea transnistreană și deschidea celor 17 secții de vot acolo pentru alegerile Rusiei pentru Duma de Stat. Întrebat despre aderarea la NATO ca măsură de apărare pe care o poate lua R. Moldova, ministrul de Externe a subliniat că aceasta „ar fi o soluție, dar e o soluție ipotetică atât timp cât nu avem sprijin suficient pentru asemenea decizii în rândul populației”. Despre Siegfried Mureșan, desemnat de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, Mihai Popșoi consideră că ar fi un șef de Guvern bun pentru România și un partener de încredere pentru R. Moldova. „Cu siguranță, da. Cum vă imaginați că aș putea da alt răspuns, domnia sa fiind ani la rând șeful delegației Parlamentului European în Comitetul de Asociere cu Parlamentul R. Moldova și un om care a făcut și continuă să facă enorm de mult pentru R. Moldova, și un om care ține foarte mult la R. Moldova”. Mihai Popșoi s-a referit la relațiile R. Moldova cu Ucraina, cu Statele Unite, cu Israel și China.
• 
  „Vreau să merg în alegerile din 2029 cu o promisiune realizată”. Când va fi R. Moldova membră UE? 11.09.2026 1ч 3мин

  Adrian Băluțel, deputat PAS și noul președinte al Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, este invitatul Podcast ZdCe, după recenta sa numire în această funcție, în locului lui Marcel Spatari, care a preluat conducerea Comisiei pentru economie, buget și finanțe. Băluțel explică ce îl recomandă pentru această nouă funcție și care sunt prioritățile asumate în privința procesului de ajustare a legislației naționale la cea europeană. El a subliniat că, până la sfârșitul anului 2026, Parlamentul trebuie să adopte 250 de modificări în această privință. Deputatul s-a referit și la blocajul în privința deschiderii negocierilor pe celelalte grupuri de capitole, până în prezent fiind deschise numai două, după ce Ungaria s-a opus în privința deschiderii acestora pentru Ucraina. De asemenea, a răspuns la întrebarea dacă este sau nu necesară decuplarea R. Moldova de Ucraina, în procesul de negocieri cu UE. Întrebat despre termenul pe care și-l asumă PAS pentru integrarea europeană a R. Moldova, Băluțel a subliniat: „Noi am spus-o răspicat că noi ne asumăm să facem tot ce ne stăm puteri să terminăm negocierile până în 2028. Procesul de integrare nu este un proces care depinde doar de noi. Dar eu vreau să merg în alegerile din 2029 cu o promisiune realizată față de oameni, că Partidul Acțiune și Solidaritate, că Guvernul actual, Parlamentul actual, a făcut tot ce este în putere ca să fie gata să închidă negocierile. Și noi o să ne ținem de acest calendar mort-copt. Dar restul sunt elemente care nu țin obligatoriu din noi. 2028 rămâne o dată ambițioasă, dar realizabilă pe încheierea negocierilor”. Deputatul PAS s-a referit și la riscurile de securitate din cauza dronelor rusești care ajung tot mai des în spațiul aerian și pe teritoriul R. Moldova, precum și la instrumentele de apărare de care dispunem. „Odată cu intensificarea atacurilor asupra Ucrainei, vedem și riscuri care se revarsă și asupra R. Moldova. Mai vedem faptul că anumite provocări ale Federației Rusiei nu cred că sunt accidentale. (...) Astea sunt și tactici de intimidare pe care Federația Rusă încearcă să le folosească contra R. Moldova. Adevărul este că nici pentru o secundă acest pericol al războiului de la frontieră nu a devenit mai mic. (...) În cazuri de risc, eu sunt destul de convins că România va fi principalul partener care ne va ajuta în acest sens, inclusiv dacă este necesar, probabil, pe doborârea dronelor”, a declarat Adrian Băluțel. Referitor la drona ce a survolat zona Aeroportului Internațional Chișinău atunci când acolo se afla avionul cu care urma să zboare Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, deputatul a spus că „a fost un risc major de securitate, dar nu un pericol direct”. 
• 
  Care e problema cu regiunea transnistreană? Jurnalista Irina Tăbăranu, la Detectorul de Falsuri 06.09.2026 1ч 6мин

  La „Detectorul de Falsuri” discutăm cu jurnalista Irina Tăbăranu, cofondatoarea platformei Zona de Securitate, despre narațiunile și falsurile promovate de administrația separatistă de la Tiraspol și de canalele proruse cu ocazia așa-zisei „zile a republicii moldovenești nistrene”. Pornim de la mesajele potrivit cărora regiunea transnistreană ar fi apărut ca reacție la „naționalismul” și discriminarea vorbitorilor de rusă de la Chișinău, R. Moldova ar fi fost agresorul în războiul de pe Nistru, iar Rusia ar fi „garantul păcii” și protectorul populației din regiune.În cadrul discuției, analizăm ce s-a întâmplat, de fapt, la începutul anilor ’90, cum a fost proclamată așa-numita „republică moldovenească nistreană” și cât adevăr există în afirmația că aceasta ar fi apărut prin „voința poporului”. Vorbim despre implicarea Armatei a 14-a ruse în războiul de pe Nistru, despre narațiunea unui „război civil” și despre felul în care rolul Federației Ruse în conflict este omis sau reinterpretat în discursul propagandistic de la Tiraspol.Totodată, discutăm despre pretinsa „blocadă economică” impusă de Chișinău, în condițiile în care cea mai mare parte a exporturilor regiunii ajunge pe piața Uniunii Europene, despre situația drepturilor omului și a școlilor cu predare în limba română, dar și despre încercarea de a construi o identitate separată a locuitorilor din stânga Nistrului. Explicăm și de ce Rusia continuă să fie prezentată drept singura forță capabilă să protejeze regiunea și cum frica unui nou război este folosită pentru a menține distanța dintre cele două maluri ale Nistrului.
• 
  Crima de la Măgdăcești | Protest la MAI | Percheziții în mai multe localități | Rectificări la buget 05.09.2026 15мин

  După ce statul nu a putut proteja o femeie împușcată de soțul care avea interdicție de a se apropia de ea, autoritățile anunță mai multe măsuri menite să reducă riscul producerii unor cazuri similare. Care sunt aceste măsuri și ce detalii noi apar despre crima de la Măgdăcești, aflați în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi, vorbim despre perchezițiile efectuate într-un dosar de finanțare ilegală a partidelor politice și spălare de bani prin intermediul criptomonedelor.
• 
  Zelenski și Dan, la Chișinău de Ziua Independenței | Remanieri în Guvern | Greceanîi, audiată 29.08.2026 18мин

  R. Moldova a marcat Ziua Independenței alături de președinții României și Ucrainei. Ce mesaje au transmis Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, vedeți în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vă prezentăm declarațiile făcute de deputata socialistă Zinaida Greceanîi în dosarul „Kuliok”, în care este vizat Igor Dodon, și vă spunem și de ce condamnatul Vladimir Plahotniuc a cerut să fie escortat din Penitenciarul nr. 13 la Curtea de Apel Centru. Rămâneți cu noi până la final!
• 
  „Independența ne-a căzut în cap”? Istoricul Sergiu Musteață, la Detectorul de Falsuri 22.08.2026 1ч 4мин

  La Detectorul de Falsuri discutăm cu istoricul Sergiu Musteață despre narațiunile și falsurile promovate în spațiul informațional în ajunul Zilei Independenței și despre felul în care istoria R. Moldova este folosită pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea și viitorul statului. Pornim de la reacțiile apărute pe mai multe canale de Telegram după ce Ministerul Educației și Cercetării a anunțat lecția tematică „Independența care ne unește”, inclusiv de la afirmațiile potrivit cărora independența „ne-a căzut în cap” odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, iar cei 35 de ani care au urmat ar putea fi rezumați la industrie și agricultură distruse, exod, sărăcie, corupție și degradare.În cadrul discuției, analizăm ce a precedat, de fapt, proclamarea independenței la 27 august 1991 — de la mișcarea de emancipare națională și revendicările pentru limbă și revenirea la grafia latină până la Marile Adunări Naționale și Declarația de Suveranitate. Discutăm și despre presiunile Moscovei, destrămarea sistemului sovietic și dificultățile cu care s-a confruntat noul stat după 1991.Totodată, vorbim despre problemele reale ale R. Moldova — sărăcie, depopulare, corupție, instituții slabe și o justiție care nu a reușit să câștige încrederea cetățenilor — și explicăm unde se termină critica legitimă și unde începe manipularea.
• 
  Gaz mai scump | Ceban, accidentat în vacanță | Depozitul de la Cobasna | Protestul profesorilor 22.08.2026 24мин

  Consumatorii casnici din R. Moldova vor plăti mai mult pentru un metru cub de gaze naturale. Care este noul tarif aprobat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și ce altă scumpire ar putea urma, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi, vă oferim informații noi despre depozitul militar de la Cobasna, controlat de Rusia, vorbim despre vacanța „cu peripeții” a primarului capitalei, Ion Ceban, și vă oferim detalii despre protestul cadrelor didactice, dar și despre noua lege a salarizării.
• 
  Impozit pe moșteniri? | Dronă-rachetă la Crocmaz | Refuzul unui ministru de a vorbi în rusă 15.08.2026 28мин

  Un nou tip de dronă folosită de Rusia în Ucraina a explodat în raionul Ștefan Vodă. Cum au reacționat autoritățile de la Chișinău, aflați în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vorbim despre cine controlează piața deșeurilor de metale din R. Moldova și vă spunem de ce un fost director trebuie să restituie Agenției „Moldsilva” peste 66 de mii de lei. Rămâneți alături de noi până la final!
• 
  Politica fiscală. Legalizarea criptovalutei. Dosar la vamă, vizat - un fost deputat PAS| PodcastZdCe 14.08.2026 57мин

  Victoria Belous, ministra Finațelor, explică în cadrul Podcast ZdCe prevederile noii politici fiscale propuse dezbaterilor publice de Guvernul condus de Vasile Tofan. Ea a subliniat că se estimează ca acestea să aducă în bugetul de stat 5 miliarde de lei. Cele mai mari sume se așteaptă să fie încasate ca urmare a taxării viciilor: produse din tutun și jocuri de noroc – 1,6 miliarde de lei. Totodată, noua lege a salarizării ce prevedea inclusiv majorări de salarii pentru bugetari, în special, pedagogi, se amână, din lipsă de fonduri, a mai precizat ministra. „Se amână intrarea în vigoare a legii salarizării, dar oricum suntem în căutare de soluții pentru ca să venim cu venituri suplimentare în acest an pentru funcționarii publici și pentru profesori, după cum a fost promis. Suntem în proces foarte intens de a identifica soluții. (... ) Încercăm să revizuim cheltuielile care vor fi pentru anul 2026”, a spus Victoria Belous. Ea s-a referit și la o lege adoptată în prima lectură de Parlament de legalizare a criptovalutei în R. Moldova. „Sunt riscuri în acest domeniu, dar deja monedele virtuale sunt o realitate pentru Republica Moldova. Trebuie să înțelegem și nu putem aștepta la infinit alte soluții. Statul trebuie să acționeze, trebuie să încercăm să reglementăm acest domeniu și la maxim să minimalizăm riscurile”, a precizat ministra.Victoria Belous a comentat și cauza penală inițiată de Direcția urmărire penală a Serviciului Vamal, aflat în subordinea Ministerului Finanțelor, pentru corupere pasivă și evaziune fiscală în care este vizată compania „Sofilarex Plus” SRL a omului de afaceri Valentin Eșanu. Ziarul de Gardă a aflat că dosarul are la bază denunțul depus de un fost partener de afaceri al acestuia, care susține că fostul deputat PAS Alexandr Trubca ar fi cerut și primit de la Eșanu 200 de mii de euro pentru a promova o modificare legislativă prin care firma acestuia și-ar fi „curățat” contabilitatea de banii nedeclarați.Potrivit ministrei, „sunt semne întrebări reale de ce și cât de operativ și cât de calitativ a reușit Serviciul Vamal să examineze fapte care nu sunt de competența sa, dar sper că urmărirea penală se continuă și să clarifice aspectele care au stat la baza pornirii și suspiciunile și să vină cu decizia finală, se validează aceste suspiciuni sau sunt lucruri pur și simplu care au fost declarative”, a declarat Victoria Belous.
• 
  Vizita talibanilor în Moldova | Criza energetică | Dronă rusească la Văleni | Cazul Liudmilei Vartic 08.08.2026 25мин

  Locuitorii capitalei vor plăti mai mult pentru apa potabilă. Care este noul tarif aprobat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, aflați în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vorbim despre scandalul provocat de vizita talibanilor în R. Moldova, despre criza energetică și cea hidrologică, precum și despre sentința pronunțată în cazul lui „tanti Raia” și al altor doi protagoniști ai investigației ZdG sub acoperire „În slujba Moscovei”. Rămâneți alături de noi până la final!
• 
  Va rămâne Chișinăul fără apă? De ce seacă râurile în Europa? Trebuie să economisim? 07.08.2026 35мин

  Invitatul Podcast ZdCe este ecologistul Ilia Trombițchi, director al organizației Eco-TIRAS, cu care discutăm despre seceta hidrologică din Europa și consecințele ei, inclusiv în R. Moldova. Expertul susține că situația este îngrijorătoare și fără precedent, fiind consecința faptului că statele nu au investit suficient pentru adaptarea la schimbările climatice. Potrivit lui, prognozele nu sunt îmbucurătoare, deoarece precipitații nu se prevăd în curând în Europa. El a explicat de ce seceta provoacă deficiențe de energie electrică în R. Moldova și a răspuns la întrebarea dacă riscă sau nu Chișinăul să rămână fără apă potabilă, în contextul în care nivelul lacului de acumulare Novodnistrovsk din Ucraina este în descreștere, iar debitul râului Nistrul este foarte mic.
• 
  Antreprenorul care i-a scris premierului Tofan. Așteptările și cerințele businessului față de Guvern 31.07.2026 57мин

  Invitatul Podcast ZdCe este antreprenorul Alexandru Cernouțanu, proprietarul și directorul unei companii producătoare de paleți, care i-a adresat o scrisoare deschisă noului prim-ministru, Vasile Tofan, în care a reclamat defrișări ilegale ale pădurilor și vânzări „pe sub masă” a lemnului. El a vorbit despre reacțiile după postarea sa devenită virală și despre așteptările lui de la noua guvernare, care a promis să fie mai deschisă față de mediul de afaceri și să-i sprijine pe antreprenori. „Domnul Tofan e primul premier care a schimbat, să spun așa, ochelarii cu care guvernul se uită la antreprenori. Nu ca la escroci sau oameni care încearcă să fugă de plata impozitelor, dar, într-adevăr, ca la cineva care creează bugetul de stat, care creează locuri de muncă, care, în primul rând, schimbă în jurul lor lumea. Eu cumva o schimb”, a menționat omul de afaceri. Alexandru Cernouțan a subliniat că afacerile sunt supuse prea multor verificări și controale, o problemă o reprezintă lipsa forței de muncă, iar pentru ca economia subterană și evaziunea fiscală să fie combătute trebuie create condiții de activitate clare și transparente. „Eu mereu am spus că paletul este indicatorul la ceea ce se întâmplă în economie. Dacă la mine se vând paleți, economia lucrează. Pentru că toate mărfurile foarte rar se încarcă manual. Toate mărfurile circulă pe paleți. Deci noi resimțim foarte mult că economia în interior stagnează și stagnează foarte mult. Mari consumatori de paleți, practic, au înjumătățit achizițiile. Și asta se resimte și e dureros”, a remarcat antreprenorul.